v=Te11UaHOHMQ'}]}" >

duminică, 14 septembrie 2008

Poezia celei ce-i departe


Stii, mi-am adus aminte acum ca ti-am scris o poezie. Stiu ca nu mai ai nevoie de ea, acolo unde esti acum. Nu esti singura, esti fericita si nu ai nevoie de ea - poezia mea ce este trista si ce incearca sa te gaseasca. Am scris-o vreo 3 ani in urma. Eram atit de trist si singur... Imi lipseai si incercam sa te caut pe undeva, nu reuseam sa te aflu si atunci am scris aceasta poezie. A venit ca o adiere de vint, ca o adevarata poveste ce pare atit de reala... Te doream atunci linga mine si... te cautam. Nu stiam unde esti, de aceea tin minte ca poezia se numea "Celei ce-i departe". Stii ce imi imaginam? Credeam ca rindurile mele vor putea zbura peste sutele de kilometri ce ne despart, iar tu, ca si iubita in poezia lui Minulescu, "uitind ca m-ai uitat", iti vei aduce aminte de mine. Poezia iti va sopti cit de mult te doresc si, atunci, o minune!... vei veni la mine in vis spunindu-mi ca mai ai nevoie de mine si ca, evident, nu m-ai uitat... Dar nu a fost sa fie... Poezia a ramas sa straluceasca doar pe foaia mea de hirtie... si stii de ce? Pentru ca tu nu mai aveai nevoie de ea.
Stiu ca am scris o poezie pentru tine, dar stiu ca nu iti trebuie. Atunci, la ce bun sa o mai scriu?...

3 comentarii:

  1. ...in seara cind ne-om intilni
    caci va veni si seara aceea-/
    in seara ceea voi aprinde trei candelabre de argint/ Si-ti voi citi/ capitole din epopeea/amantelor din Siracuza,/ Citera/ Lesbos/ Si corint.../ Si-n seara cind ne-ao intilni/ Te-oi intreba/ Ca si pe multele pe care le-am intrebat inaintea ta/ -Voiesti sau nu fii a mea?/ In seara cind ne vom iubi,/ Caci va veni si seara aceea/ In pat vom presara buchete de trandafiri/ si chiparoasa/ Ne vom inchide-apoi in casa/ si vom zvirli in strada cheia.../ Si-n seara cind ne vom iubi/ Te-oi intreba ca si pe multele pe care le-am intrebat inaintea ta/ Voiesti sa nu mai fii a mea?/ Si-n seara cind ne-om desparti/ caci va veni si seara aceea/ Vom stinge flacarile-albastre din candelabrele de-argint/ Iar florile de chiparoasa si trandafiri le vom presa/ In cartea roza-a epopeii/ Amantelor din Siracuza,/ Citera/ Lesbos / Si Corint.../ Si-n seara cind ne-ao desparti/ Te voi ruga/ Ca si pe multele pe care le-am sfatuit-naintea ta/ Sa-ti amintesti c-ai fost si-a mea... ........ draft (dar poezia nu e semnata de mine :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. ...ca si tine,si inima mea a cunoscut turmentul DRAGOSTEI. Regrete,furie,speranze,... mi se inghesuiau toate ìn inimà pìn'au ràbufni pe foaie.Dar vreau sà cred ìn magie,ìn spiritul cuvintelor mele.Sper cà le-am dat destulà energie ca ìntr-o zi s-O regàseascà,sà mi-O readucà.

    Stiu cà-n inima ta
    s-au ascuns ochii mei.
    Cea verdeatà din ei ìncà si-azi te-nfioarà;
    Si-i citesti zi de zi-
    nu cumva ca sà piarà
    de pe fila memoriei tale.
    La vale,
    tot la vale
    se preling lacrimi grele de toamnà di izvorul cel verde
    dar cine le vede?!
    Sìntem douà vieti despàrtite,
    douà lumi c-un perete-ntre ele,
    iar fereastra comunà
    de la care luàm noi luminà
    e acel IDEAL
    ce sìnt EU pentru tine
    iar TU pentru mine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu am cuvinte... poezia ta este o realitate ascunsa si pastrata ca un secret de cristal

    RăspundețiȘtergere

Poti adauga un comentariu aici