Vis si realitate

Imi e dor de zimbetul tau

Asteptam sa-ti vorbesc. Deja dureaza de secole, se asterne praful timpului peste noi si peste lumea-ntreaga. Nu te vad si nu am cui sa-i povestesc acea unica si vesnica poveste: istoria unei dragoste adevarate, istoria dragostei noastre.
Voiam sa te vad pentru a-ti marturisi ceea ce nu am marturisit nimanui, ceea ce se spune doar o data in viata si se simte doar cu inima. Te cautam pentru a-ti putea darui sinceritatea sentimentelor mele, adevarul unui barbat ce inca mai iubeste, inca te mai iubeste cu adevarat.
Ai auzit chemarea mea in noapte?.. Ai simtit tristetea acelor nopti reci din aceasta iarna?.. Ai inteles de ce plingea vintul?.. As dori sa cred ca nu sunt acel unic romantic din lume ce inca mai crede in adevarul sentimentelor mele, ca voi gasi reflectia gindurilor mele in ochii tai, ca voi intilni acolo aceeasi dragoste si credinta, ca voi vedea in tine acea unica femeie ce inca ma mai asteapta.
Atitea sperante si atita durere in jur!..
Daca as sti ca citesti acum aceste rinduri, as dori sa zimbesti si sa-ncerci sa ma gasesti in noaptea aceasta acolo unde te astept de atitia ani: la o margine de noapte si la inceputul unui vis, unui vis cu tine ce imi doresc atit de mult sa devina realitate.