Din miile de lumi in care am fi putut sa fim impreuna si in care am fi putut fi fericiti ne-am intilnit in aceasta, aici, unde totul este la un conditional trecut, unde traim ambii o ipoteza irealizabila plina de regrete. Si intelegem ca nu ar fi trebuit sa fie asa si ca lucrurile ar fi putut sa... si ca iarasi gindim la un conditional ipotetic. Acest mod ne urmareste, ne persecuta si nu putem evita de a ne gindi la el.
Te-am visat. Erai tu, acea pe care o iubeam in acea lume unde eram impreuna. Universul ne permitea sa traim intr-un prezent continuu, ignorând un posibil conditional. Si nu trebuia decit sa te privesc: ambii intelegeam cit de mult ne adoram. Ne sarutam... simt inca senzatia de a-ti atinge buzele. Mi-e frica sa nu o pierd precum si aceste cuvinte ce le astern acum, aici. Vin toate din vis. De multe ori simt nevoia de a scrie de indata ce te-am revazut. Esti tu, chiar si daca te ascunzi dupa vualul trecutului si al imagintiei mele. Nu stiu ce esti acum: acest lucru ma face sa cred ca poate nu este decit o inchipuire a mea si ca poate nu ar fi trebuit sa scriu acum. Si din nou acest conditional ma strapunge in spate, doreste sa fie el acel care sa decida cum sa scriu despre... Imi e greu sa il evit. Nu reusesc.
Stii ce voi face acum? Ïl voi sterge din aceste rinduri si nu-i voi mai permite sa revina. Voi scrie asa precum de-ai fi alaturi: mi-ai lipsit atât de mult incât mi-am permis sa cred ca nu ma mai iubesti. Te rog, ramâi cu mine.
Te-am visat. Erai tu, acea pe care o iubeam in acea lume unde eram impreuna. Universul ne permitea sa traim intr-un prezent continuu, ignorând un posibil conditional. Si nu trebuia decit sa te privesc: ambii intelegeam cit de mult ne adoram. Ne sarutam... simt inca senzatia de a-ti atinge buzele. Mi-e frica sa nu o pierd precum si aceste cuvinte ce le astern acum, aici. Vin toate din vis. De multe ori simt nevoia de a scrie de indata ce te-am revazut. Esti tu, chiar si daca te ascunzi dupa vualul trecutului si al imagintiei mele. Nu stiu ce esti acum: acest lucru ma face sa cred ca poate nu este decit o inchipuire a mea si ca poate nu ar fi trebuit sa scriu acum. Si din nou acest conditional ma strapunge in spate, doreste sa fie el acel care sa decida cum sa scriu despre... Imi e greu sa il evit. Nu reusesc.
Stii ce voi face acum? Ïl voi sterge din aceste rinduri si nu-i voi mai permite sa revina. Voi scrie asa precum de-ai fi alaturi: mi-ai lipsit atât de mult incât mi-am permis sa cred ca nu ma mai iubesti. Te rog, ramâi cu mine.
Buna,Andro,de mult nu ti-am mai scris..E prea freneticà viata de azi cà nu avem timp nici pentru a saluta prietenii...De mult vroiam sa-ti spun cà persoana pe care tu ìncà mai iubesti a ràmas "intactà" doar ìn mintea si inima ta,timpul ne schimbà,scumpul meu Andro. Chiar de vei avea fericire ìntr-o bunà zi de-a o mai revedea,ì-ti spun onest,o sa ràmìi dezamàgit. TIMPUL SCHIMBà TOTUL.E cel mai mare hot de pe fata pàmìntului ! Pe chipul tìnàr cu privirea naivà ne mìzgìleste ridurile grijilorsi a a greutàtilor.Corpul ca sa nu zic ìmbàtrìneste-se scimbà:ori ìti vine burtà,ori sìnul se moleseste,ori ìti es vine varicoze...Pot sa-ti spun cà si caracterul se scimbà ìn dependentà de viata care faci, asa cà scumpul meu Andro,nu mai càuta ìn viata realà persoana ce ai iubit-o odatà,nu mai ezistà ! Timpul e cel mai mare hot!
RăspundețiȘtergereCu mult respect si admiratie mereu Eu.
De mi-i da o sărutare
RăspundețiȘtergereNimeni -n lume n-a s-o știe
Căci va fi sub pălărie
Ș-apoi cine treabă are